Înțelegem cât de frustrant poate fi să te lupți lună de lună cu nasul înfundat, strănut, mâncărime oculară sau tuse, mai ales când simptomele îți tulbură somnul și energia. Alergia respiratorie, care include rinita și rinoconjunctivita alergică, este una dintre cele mai frecvente boli cronice și adesea merge mână în mână cu astmul alergic. Tratamentul clasic cu spray-uri și pastile controlează simptomele, dar nu schimbă „setările” sistemului imunitar. Aici intră în scenă imunoterapia specifică cu alergen (AIT) - o intervenție care „re-antrenează” răspunsul imun și poate modifica evoluția bolii pe termen lung.

Imunoterapia specifică cu alergen, numită și „desensibilizare”, este un tratament care ajută sistemul tău imunitar să devină mai puțin sensibil la alergeni, cum ar fi polenul, acarienii din praful de casă, mucegaiurile sau epitelii de animale. Aceasta presupune administrarea controlată a unor doze foarte mici din alergenul la care ești sensibilizat(ă). Scopul este ca organismul să învețe treptat să „ignore” aceste substanțe și să nu mai reacționeze excesiv la ele. Rezultatul? Simptome mai puține și, în multe cazuri, o toleranță care persistă chiar și după încheierea tratamentului.

Există două metode principale de administrare:

Atât SCIT, cât și SLIT sunt sunt metode eficiente pentru a trata rinita și rinoconjunctivita alergică. Alegerea depinde de mai mulți factori: vârsta pacientului, preferințele personale, produsele disponibile și siguranța fiecărei opțiuni.

Specialiștii internaționali recomandă ambele variante atât pentru alergiile de sezon (cum sunt cele la polen), cât și pentru cele care apar tot timpul anului (de exemplu, alergia la acarienii din praf). Pentru ca efectul să fie stabil și de durată, tratamentul trebuie urmat cel puțin 3 ani.

Studiile arată că peste 80% dintre pacienții care urmează AIT timp de 3 ani au simptome mult reduse, iar efectele pot dura peste 10 ani.

În primul rând, specialiștii recomandă AIT atunci când sunt îndeplinite toate cele trei condiții de mai jos:

Imunoterapia poate fi luată în considerare și în forme mai ușoare de rinită, în special atunci când pacientul își dorește o soluție de durată, cu potențial de a preveni apariția astmului alergic, mai ales în cazul alergiei la polenul de graminee.

Pentru astmul alergic (adică atunci când apar simptome tipice de astm - tuse, respirație șuierătoare (wheezing), senzație de apăsare în piept - la contactul cu alergeni din mediu, cel mai des acarienii din praful de casă, dar uneori și polen, mucegaiuri sau epitelii de animale), există recomandări clare: imunoterapia sublinguală cu alergen poate fi adăugată la tratamentul de bază (medicația inhalatorie), dar doar dacă boala este bine controlată și testele respiratorii (spirometria) arată o funcție pulmonară bună.

Uneori, este nevoie și de testarea moleculară, care îi oferă medicului o „hartă detaliată” a alergiei tale și îl ajută să aleagă extractul potrivit pentru imunoterapie. Testarea moleculară merge un pas mai departe: ea nu mai analizează doar alergenul „în ansamblu”, ci identifică moleculele exacte din acel alergen care provoacă reacția. În general, candidații cei mai buni pentru imunoterapie sunt cei la care testarea arată o sensibilizare la alergenii majori ai sursei respective.

De exemplu, două persoane pot fi „pozitive la polenul de gramine (Phleum pratense)”, dar:

La fel, în alergia la acarieni, prezența anticorpilor IgE față de moleculele Der p 1 și Der p 2 arată că sistemul imunitar reacționează la componentele principale ale acarienilor, ceea ce înseamnă că imunoterapia are șanse mari de succes.

Tratamentul se poate începe de la vârsta de 5 ani, având scopul de a preveni progresia rinitei alergice spre astm, în funcție de alergen și de forma de imunoterapie. Totuși, se poate lua în considerare inițierea și sub vârsta de 5 ani de la caz la caz, dacă diagnosticul este clar, simptomele afectează semnificativ calitatea vieții și există șanse reale de aderență (colaborare bună), cu monitorizare atentă.

Procesul începe cu o consultație la un alergolog, care include o evaluare a istoricului medical și teste alergologice (cutanate/de sânge), ghidate în funcție de istoric. Faza de inițiere implică administrarea de doze crescânde: săptămânal pentru SCIT (la cabinet) sau zilnic pentru SLIT (acasă, după ce prima doză a fost administrată sub supraveghere medicală). Tratamentul durează 3-5 ani pentru efecte optime, cu vizite regulate pentru monitorizare. AIT se integrează într-un plan mai larg, alături de măsurile de evitare a alergenilor și tratament farmacologic.

În funcție de sensibilizare, tratamentul se planifică astfel:

• - pre-/co-sezoniere - pornești cu 2-4 luni înainte și continui pe toată durata sezonului; regim uzual pentru polenuri.
• - continue: se administrează fără pauze, pe tot parcursul anului pentru un beneficiu suplimentar pe termen lung.

AIT	SCIT (injecții)	SLIT (sublingual)
Administrare	La cabinet, sub supraveghere	Acasă, după prima doză la medic
Frecvență	Săptămânal, apoi lunar	Zilnic
Confort	Necesită vizite regulate și supraveghere timp de 30 min-1 oră după adminsitrare Preparatul se ține la rece	Mai comod, dar necesită disciplină (ex. pui comprimatul sub limbă dimineața, nemâncat și nespâlat pe dinți, aștepți 2 minute, apoi eviți să mănânci sau să bei 15 minute)
Riscuri	Reacții locale sau rareori sistemice	Reacții locale (mâncărime la nivelul mucoasei oro-faringiene)

Deși AIT este o opțiune valoroasă, există situații în care nu trebuie începută:

În România, trebuie să iei în calcul și costul: AIT poate costa între câteva sute și mii de lei anual, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate nu decontează acest tratament, ceea ce poate fi o barieră semnificativă. Deși AIT implică un cost, aceasta poate reduce cheltuielile pe termen lung cu medicamente și vizite medicale.

E firesc să ai emoții când începi un tratament de durată, dar imunoterapia are un profil excelent de siguranță atunci când este monitorizată de un medic alergolog.

Tratamentul poate fi temporar oprit în anumite situații:

Mulți pacienți aflați în fața testelor alergologice descoperă că au rezultate „pozitive” la mai mulți alergeni. Este o situație foarte frecventă și poartă numele de polisensibilizare. Dar asta nu înseamnă automat că toate aceste alergii „contează” la fel. Medicul alergolog încearcă mai întâi să afle care este alergenul principal, adică acela care îți provoacă simptomele reale în viața de zi cu zi.

Dacă ești polisensibilizat, dar practic ai simptome la un singur alergen (de exemplu, doar la polenul de ambrozie), imunoterapia cu acel alergen unic poate funcționa foarte bine.

Dacă ești polialergic (adică ai simptome la mai mulți alergeni), medicul va analiza relația dintre aceștia:

• Dacă sunt din aceeași familie biologică (de exemplu, mai multe tipuri de arbori), se poate folosi un extract combinat sau o formulă care acoperă întreaga familie.
• Dacă sunt foarte diferiți (de exemplu, polen și epitelii de pisică), medicul va alege unul sau cel mult doi alergeni principali pentru tratament, în funcție de care îți afectează cel mai mult viața de zi cu zi.

De regulă, ghidurile EAACI și ARIA recomandă maximum 2-3 imunoterapii în paralel, pentru a menține eficacitatea și siguranța. Cazurile mai complexe se tratează etapizat sau se pot combina cu alte terapii (de exemplu, anti-IgE).

Imunoterapia cu alergen nu este un drum scurt, dar este singura cale care poate schimba evoluția alergiilor respiratorii. Urmată corect și cu răbdare, timp de cel puțin 3 ani, poate aduce o viață mai liniștită, fără povara constantă a simptomelor.

Surse de încredere:

- Alvaro-Lozano M, Akdis CA, Akdis M, et al. EAACI Allergen Immunotherapy User's Guide. Pediatr Allergy Immunol. 2020;31 Suppl 25(Suppl 25):1-101. doi:10.1111/pai.13189

- Halken S, Larenas-Linnemann D, Roberts G, et al. EAACI guidelines on allergen immunotherapy: Prevention of allergy. Pediatr Allergy Immunol. 2017;28(8):728-745. doi:10.1111/pai.12807

- Roberts G, Pfaar O, Akdis CA, et al. EAACI Guidelines on Allergen Immunotherapy: Allergic rhinoconjunctivitis. Allergy. 2018;73(4):765-798. doi:10.1111/all.13317

- Mesa-del-Castillo, M., Canals Candela, F. J., Martínez-Cañavate, et al (2025). A Delphi consensus on diagnosis, management, and treatment with allergen immunotherapy of polysensitized children in Spain: CAPP study, Part 1. Allergologia Et Immunopathologia, 53(2), 124-140. https://doi.org/10.15586/aei.v53i2.1220