Ce este dermatita atopică?

Dermatita atopică reprezintă o afecțiune cutanată inflamatorie cronică, ce apare de obicei în copilărie și care prezintă o evoluție fluctuantă (perioade în care boala este activă, ce alternează cu intervale libere de boală).
Se caracterizează prin leziuni cutanate pruriginoase (mâncărime asociată leziunilor), dar și prin xeroză cutanată (piele uscată).
Din denumirea afecțiunii, deducem că această patologie apare la persoanele atopice: persoanele care sunt predispuse genetic la alergii (teren atopic).
Pacienții cu dermatită atopică pot asocia și alte afecțiuni alergice, iar istoricul familial este adeseori sugestiv pentru atopie (părinți sau rude care prezintă și ei dermatită atopică, astm sau rinită alergică).
Boala afectează semnificativ calitatea vieții pacienților, întrucât ea este agravată de anumiți factori, care de cele mai multe ori sunt dificil de identificat.

De ce ajung pacienții cu dermatită atopică la dermatolog?

Din nou, având în vedere denumirea bolii, pacienții se adresează de cele mai multe ori întâi medicului dermatolog deoarece constată prezența la nivelul pielii a unor leziuni care sunt intens pruriginoase și care se însoțesc adesea de xeroză (piele uscată aproape pe tot corpul, care poate să fie însoțită de prurit fără să fie prezente modificări specifice).
Având în vedere debutul în copilărie (începând cu luna a treia de viață), părinții se adresează medicului pentru că au constatat anumite leziuni la nivelul pielii sugarilor sau copiilor care nu se vindecă sau care reapar. În general, aceste leziuni sunt însoțite de mâncărimi. Pacientul adult poate relata prezența pruritului aproape constant, iar copiii pot fi agitați sau pot avea tulburări de somn.

Cum stabilește dermatologul diagnosticul de dermatită atopică?

Medicul va face un istoric al afecțiunii: de când a apărut, dacă a avut perioade în care leziunile au dispărut, dacă au fost observați factori agravanti, care sunt simptomele de însoțire, cât de mult afectează calitatea vieții pacientului afecțiunea.
De asemenea, datele despre istoricul personal sunt relevante: pacientul asociază sau nu și alte alergii sau alte afecțiuni.
Istoricul familial este și el important: părinții sau alte rude prezintă și ele dermatită atopică, astm bronșic, rinită alergică sau alte alergii.
La examinarea clinică, medicul constată modificările cutanate care apar în dermatita atopică: piele uscată, leziuni roșii, care pot avea cruste și fisuri în suprafață. În general aceste leziuni sunt localizate diferit în funcție de vârsta pacientului: la copii tind să apară pe față, gât, coate, genunchi, în timp ce la adulți apar mai ales în zonele de pliu cutanat (plica cotului sau a genunchiului). De asemenea, medicul va căuta și alte „stigmate” (semne) care să sugereze boala: sunt alte modificări cutanate care, dacă sunt prezente, orientează medicul spre diagnostic.
Din punct de vedere al investigațiilor, nu există o analiză specifică pentru dermatita atopică, însă pacienții pot prezenta valori crescute ale IgE serice, dar și eozinofilie.
Și nu în ultimul rând, medicul trebuie să excludă alte afecțiuni care ar putea mima dermatita atopică – diagnosticul diferențial cu alte boli dermatologice.
În cazuri rare este necesară biopsia cutanată (prelevarea unui fragment de piele pentru a fi analizat din punct de vedere histologic).

Cum evaluează dermatologul gravitatea dermatitei atopice?

Severitatea afecțiunii se poate măsura prin aplicarea unor chestionare pacienților.
În funcție de valoarea scorurilor obținute, se stabilește severitatea bolii. Aceste chestionare cuprind întrebări referitoare la cât de mult impactează boala activitatea pacientului de zi cu zi, însă sunt și scoruri care măsoară suprafața cutanată afectată, distribuția leziunilor, aspectul lor, dar și cât de sever este pruritul.

Cum stabilește dermatologul tratamentul pentru dermatita atopică?

Tratamentul este stabilit în funcție de gradul de severitate al afecțiunii și trebuie să țină cont de mai mulți factori (individualizare): vârsta pacientului, suprafața cutanată afectată, zonele unde se află leziunile, mâncărimea asociată, tratamentele urmate în trecut, modificări secundare ale leziunilor, stilul de viață al pacientului și alte afecțiuni de care suferă pacientul.
Medicul dermatolog are rolul de a explica natura cronică a bolii și de a prezenta măsurile de îngrijire locală, factorii ce țin de mediu, dar și managementul episoadelor de boală activă și menținerea pe termen lung a remisiunii.

Doar la dermatolog trebuie să meargă pacientul cu dermatită atopică?
Dermatita atopică este o afecțiune complexă, cu implicații cutanate, dar și în afara pielii.
Având în vedere toate aceste lucruri, o colaborare interdisciplinară este ideală pentru obținerea controlului bolii, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Dat fiind faptul că afecțiunea apare la pacienții cu teren atopic, vizita la medicul alergolog este importantă în gestionarea alergiilor asociate.
Colaborarea cu pediatrul este de asemenea esențială, având în vedere debutul afecțiunii în perioada copilăriei.

Autor: Dr. Ioana Bădîrcea - medic rezident Dermatologie și Venerologie