Dermatita atopică (DA) este o afecțiune inflamatorie a pielii, cronică, recidivantă și remitentă, cu debut de obicei în copilăria timpurie, existând, mai rar, și forme cu debut la vârsta adultă. Este caracterizată prin zone de piele uscată, roșie, intens pruriginoasă, uneori însoțită de durere la nivelul leziunilor. (1)

Deși etiologia precisă nu a fost încă pe deplin elucidată, există mulți factori declanșatori care pot juca un rol. Aceștia includ interacțiuni între factorii genetici și cei de mediu, perturbarea barierei epiteliale, modificări ale microbiomului și dereglarea sistemului imunitar. Prevalența dermatitei atopice este ridicată, afectând până la 20% dintre copii și până la 10% dintre adulți. În anul 2022,dermatita atopica a fost considerată o afecțiune cutanată comună și gravă, cu o patogenie complexă, fiind situată pe locul 15 la nivel mondial pentru bolile non-fatale și pe primul loc pentru bolile de piele. (2)

Care este legătura dintre colonizarea cu Staphylococcus aureus și DA?

Staphylococcus aureus (S. aureus) este bine recunoscut ca principalul declanșator infecțios al DA. Cercetătorii au descoperit că mai mult de 90% dintre leziunile pielii afectate de DA sunt colonizate cu Staphylococcus aureus, o bacterie care poate provoca infecții cutanate și poate agrava eczemele. În plus, cu cât este mai severă DA, cu atât este mai mare riscul de colonizare cu S. aureus. (3)

Deoarece antibioticele nu au avut un efect semnificativ în îmbunătățirea simptomelor DA, iar administrarea lor excesivă poate duce la apariția bacteriilor rezistente la antibiotice, utilizarea antisepticelor (substanțe chimice topice cu proprietăți antibacteriene mai largi decât ale antibioticelor) poate fi o alternativă promițătoare. Majoritatea antisepticelor utilizate în studiile despre DA sunt produse dezinfectante obișnuite, folosite pentru a distruge bacteriile de pe suprafețe, cum ar fi clorul, triclosanul, clorhexidina, clorura de benzalconiu și argintul. (3)

Care sunt beneficiile și dezavantajele utilizării antisepticelor în tratamentul DA?

Băile clorinate:

Băile clorinate, cunoscute și sub denumirea de “bleach baths”, sunt folosite ca tratament adjuvant de către mulți pacienți cu DA pentru a reduce simptomele și a combate infecțiile bacteriene. Aceste băi implică adăugarea unei cantități mici de clor sau hipoclorit de sodiu (NaOCl) în apa de baie. Studiile sugerează că băile clorinate sunt benefice în tratamentul DA prin eradicarea bacteriilor, în special a S. aureus și prin efectul lor antiinflamator și antipruritic. De asemenea, se pare că aceste băi sunt sigure pentru piele, fără să afecteze funcția de barieră a acesteia și reduc necesitatea de a folosi corticosteroizi topici. Este necesară prudența în ceea ce privește cantitatea de clor/hipoclorit de sodiu adăugată, deoarece o concentrație crescută poate provoca iritații la nivelul pielii și agravarea leziunilor de dermatită. (4)

Adăugați 12 ml de hipoclorit de sodiu la fiecare 10 litri de apă (concentrație finală a băii

clorinate de 0,005%).

SAU

Adăugați 100 de grame (1/3 cană) de sare de piscină pentru fiecare 10 litri de apă.

Substanțe antiseptice pe bază de iod:

Cea mai cunoscută substanță din această categorie este Betadina. Studii nu au arătat un beneficiu semnificativ în ameliorarea simptomatologiei din DA utilizând soluții de concentrații diferite (3% sau 10%). În plus, s-au raportat efecte adverse, precum dermatită de contact la utilizarea substanțelor iodinate. (3)

Tricosan, clorhexidină și clorură de benzalconiu:

Triclosan este o substanță care se găsea în mod obișnuit în săpunuri și geluri de duș, fiind folosită pentru proprietățile sale antiseptice. Studiile au arătat că folosirea cremelor cu triclosan 1% nu au adus o îmbunătățire semnificativă a stării pielii pacienților tratați, în comparație cu cei care foloseau creme obișnuite. Cu toate acestea, pacienții care utilizau creme cu triclosan au avut nevoie de mai puțin corticosteroid topic. Cea mai comună reacție adversă raportată a fost senzația de usturime. Deși triclosanul a fost folosit în trecut pentru a trata dermatita atopică, s-a constatat că poate fi iritant pentru piele la concentrații mai mari. Prin urmare, s-a studiat efectul acestei substanțe în combinație cu o altă substanță antiseptică, clorhexidina, la o concentrație mai mică de 0,3%. Această combinație a redus numărul de bacterii de pe piele și a ameliorat simptomele eczemei la 2 săptămâni după începerea tratamentului. Deși utilizarea triclosanului la concentrații mai mici, împreună cu alți agenți antiseptici, poate fi utilă în scăderea severității eczemei și a numărului de bacterii locale, efectele secundare pot fi un impediment în utilizarea sa ca tratament de primă intenție. Mai mult, utilizarea triclosanului la concentrații mai mari a fost interzisă în produsele de îngrijire personală în Statele Unite din 2016, din cauza preocupărilor legate de siguranța sa pentru sănătatea umană. (3)

Ca detergent cationic din familia compușilor de amoniu cuaternar, clorura de benzalconiu (BZK) prezintă o puternică activitate antiseptică atât împotriva bacteriilor gram-pozitive, cât și a celor gram-negative. Acțiunea iritantă a BZK s-a dovedit a fi minimă și mai blândă decât cea a antisepticelor pe bază de alcool. Dezinfectanții de mâini care conțin BZK sunt disponibili pe scară largă în diverse medii, inclusiv în spitale, restaurante și centre comerciale. Ca efecte adverse, a fost raportată dermatită de contact datorată utilizării de BZK. (3)

Compuși de argint:

Argintul este un metal greu care a fost folosit ca agent antimicrobian de mulți ani. Formele obișnuite de compuși de argint care sunt utilizați ca agenți antimicrobieni sunt sulfadiazina de argint și nitratul de argint. În general, antisepticele topice cu argint sunt aplicate pentru prevenirea infecțiilor cutanate și a rănilor cauzate în principal de S. aureus. Studiile recente au identificat beneficiul nano-compușilor de argint adăugați în creme, fiind eficienți pentru a elimina simptomele DA și pentru a normaliza starea pielii. S-a constatat că aplicarea formulei pe zonele inflamate ale pielii timp de 14 zile, de două ori pe zi, a dus la o îmbunătățire semnificativă a sănătății pielii (repară și întărește filmul lipidic din stratul cornos și crește hidratarea pielii prin efect ocluziv). 5 Studiile clinice au arătat că îmbrăcămintea cu compuși de argint poate fi mai eficientă în reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției de barieră a pielii decât îmbrăcămintea din bumbac sau alte materiale tradiționale. Îmbrăcămintea cu argint poate avea proprietăți antimicrobiene, datorită eliberării ionilor de argint pe suprafața pielii, care pot ucide bacteriile și alte microorganisme patogene. Totuși, durabilitatea acestor proprietăți poate varia în funcție de numărul de cicluri de spălare. Pe lângă aceste efecte benefice, trebuie să se ia în considerare potențialele riscuri ale utilizării de argint în contact cu pielea, cum ar fi absorbția excesivă a ionilor de argint în organism și reacțiile alergice. (3)

În concluzie, dermatita atopică este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, cu o patogenie complexă, care poate afecta atât copiii cât și adulții. Colonizarea cu bacterii precum Staphylococcus aureus poate agrava simptomele DA, iar utilizarea antisepticelor poate fi o alternativă promițătoare la antibiotice. Băile clorinate pot fi benefice în tratamentul DA, dar este necesară prudența în ceea ce privește concentrația de clor/hipoclorit de sodiu adăugată. În ceea ce privește substanțele antiseptice pe bază de iod, nu există suficiente dovezi care să ateste beneficiul lor în tratamentul DA, iar utilizarea lor poate provoca efecte adverse precum dermatită de contact. Folosirea de creme cu triclosan, clorhexidină și clorură de benzalconiu pot reduce colonizarea cu S. aureus și pot ameliora simptomele DA, dar este necesară efectuarea unor studii suplimentare pentru a confirma eficacitatea lor în tratamentul acestei afecțiuni.

1. Lee, M., & Van Bever, H. (2014). The role of antiseptic agents in atopic dermatitis. Asia Pacific
   allergy, 4(4), 230–240. https://doi.org/10.5415/apallergy.2014.4.4.230
2. Global Atopic Dermatitis Atlas 2022 Report
3. Peck Y. Ong et all. Skin Antiseptics for Atopic Dermatitis: Dissecting Facts From Fiction. The Journal
   of Allergy and Clinical Immunology: In Practice. May 2023. DOI:
   https://doi.org/10.1016/j.jaip.2023.01.012
4. Sharma, N., Dhar, S., De, A., Godse, K., Shankar, D. S. K., Zawar, V., Girdhar, M., & Shah, B. (2022).
   Use of Bleach Baths for Atopic Dermatitis: An Indian Perspective. Indian journal of dermatology,
   67(3), 273–278. https://doi.org/10.4103/ijd.IJD_536_20
5. C.M. Keck et all. A new concept for the treatment of atopic dermatitis: Silver–nanolipid complex
   (sNLC). International Journal of Pharmaceutics. Feb 2014.
   https://doi.org/10.1016/j.ijpharm.2013.12.044
   Autori:
6. Dr. Adriana-Claudia Nicolae, medic primar Alergologie și Imunologie Clinică
7. Dr. Alexandra Tița, medic rezident Alergologie și Imunologie Clinică